Despre noi           
  Importanţa apei
     Apa şi sănătatea omului
     Apa de la robinet
     De unde bem apă?
     Noutăţi din presă
  Tehnologia noastră
  Pentru acasă
     Cum aleg sistemul ideal?
     Întrebări frecvente
  Pentru firme
     Firme mici (sub 20 angajaţi)
     Firme mijlocii şi mari
     Soluţii industriale
     Întrebări frecvente
  Alte produse şi servicii
  Cum comandaţi?
     Persoane fizice
     Persoane juridice
  Suport clienţi
  Contact





















Ce conţine apa de la robinet?

     Fiecare dintre noi am văzut, nu o dată, apa de la robinet având o coloraţie galbenă sau maronie. Compusul care cauzează această culoare (rugina) este însă cel mai puţin problematic pentru sănătatea dumneavoastră dintre compuşii aflaţi în apa de la robinet.
     Mulţi dintre noi presupunem că apa de la robinet trebuie să fie bună de băut - doar a fost tratată! Din păcate însă:
  • Procedeul de tratare a apei nu elimină toate substanţele chimice toxice.
  • De la staţia de tratare până la robinetul dumneavoastră apa parcurge kilometri de ţevi, unele având o vârstă mai mare decât dumnevoastră, şi putând fi ruginite sau contaminate.
  • Chiar substanţele folosite la tratarea apei (şi care rămân parţial în apă) sunt nocive pentru om.
Apa de la robinet poate conţine un număr mare de substanţe chimice dăunătoare organismului uman: clor şi compuşi ai acestuia, rugină, plumb şi alte metale grele, microorganisme şi uneori săruri în exces (cele care cauzează depunerile de calcar pe vase sau la maşina de spălat - însă în acest caz depunerile pot fi în organismul dumneavoastră).

Iată o descriere a efectelor principalelor substanţe nocive sau toxice din apa de la robinet.

1. Clorul  

     Folosirea clorului ca dezinfectant al apei a început în secolul 18. Clorul distruge aproape toată materia vie din apa tratată, şi este persistent, rămânând în apă atât în forma sa diatomică cât şi sub formă de hipoclorit. Mai mult, prin procesul de distrugere a materiei vie, clorul formează triclorometan (cloroform), substanţă care este clasificată ca un compus cancerigen de clasă 2A, dar care poate produce probleme, pe termen lung, şi în ficat şi rinichi.
     Şi atunci, de ce este folosit în continuare clorul ca dezinfectant pentru apa de băut? Există două explicaţii:
a). Clorul reprezintă cea mai ieftină soluţie. Doar în jur de 1% din apa dintr-o gospodărie este utilizată pentru băut sau gătit; utilizarea unei proceduri mai scumpe pentru purificarea a milioane de metri cubi de apă (cât consumă lunar un oraş de mărime medie) ar conduce la costuri foarte ridicate, care nu ar fi cu putinţă de suportat de majoritatea consumatorilor.
b). Clorul este deosebit de persistent, prin comparaţie cu alţi dezinfectanţi. Aceasta este important, deoarece clorul trebuie să asigure dezinfectarea apei nu doar la momentul tratării, ci şi pe durata parcurgerii sistemului de ţevi de alimentare. Clorul rămâne activ mult timp - inclusiv după ce îl ingerăm.


2. Plumbul şi alte metale grele  

     Deşi în ultima vreme sunt folosite materiale superioare pentru construcţia sistemelor de distribuţie a apei, încă există nenumărate elemente în reţelele de distribuţie care conduc la prezenţa plumbului şi a altor metale grele în apa de la robinet.
     Pentru copii, chiar şi nivele reduse de plumb pot cauza probleme de învăţare sau de atenţie. De multe ori aceste efecte sunt pe termen lung sau ireversibile. La adulţi, plumbul afectează presiunea sângelui şi afectează producţia hemoglobinei, importantă în transportul oxigenului în organism. De asemenea, plumbul are un efect negativ asupra sistemului nervos central.

     Agenţia pentru Protecţia Mediului din cadrul Guvernului Statelor Unite (Environmental Protection Agency) avertizează consumatorii că "prea mult plumb în corpul uman poate dăuna serios creierului, rinichilor, sistemului nervos şi celulelor roşii din sânge". Citiţi întreaga avertizare aici.

3. Rugina şi alţi compuşi ai fierului  

     Comparativ cu clorul şi plumbul, efectele ruginei sunt mai puţin nocive asupra organismului dumneavoastră. Însă cantitatea de fier ingerată din apa ce conţine rugină poate depăşi cu mult dozele normale de compuşi de fier recomandate corpului uman.

4. Microorganisme  

     Deşi clorul distruge majoritatea microorganismelor din apă, unele dintre ele sunt mai rezistente. Este vorba, de exemplu, de Cryptosporidium şi Giardia, care pot cauza tulburări gastrointestinale atunci când ajung în apa de la robinet.

5. Nitraţi şi nitriţi  

     Nitraţii şi nitriţii sunt săruri ce conţin azot. Prezenţa acestora a fost confirmată în apa de băut în multe regiuni ale ţării, inclusiv în judeţul Cluj, iar în judeţul Olt au fost înregistrate chiar decese ale copiilor cu vârsta de sub un an datorită nitriţilor din apă. Deşi aceşti compuşi toxici sunt întâlniţi în general în apa din fântâni, în anumite oraşe au fost înregistrate cazuri când aceştia sunt prezenţi în apa de la robinet.

     Deşi apa de la robinet conţine mulţi alţi compuşi chimici ce pot cauza probleme de sănătate (de exemplu, excesul de săruri poate cauza formarea de pietre la rinichi sau poate deregla echilibrele osmotice din organism), exemplele de mai sus sunt suficiente pentru prezentarea riscurilor utilizării apei de la robinet pentru băut şi gătit.

     Desigur că riscul prezentat de substanţele nocive din apa de la robinet asupra sănătăţii umane este relativ redus în comparaţie cu alţi factori. Astfel, fumatul, consumul excesiv de alcool, zahăr şi grăsimi sau un stil de viaţă sedentar pot dăuna grav sănătăţii dumneavoastră. Însă în vreme ce aceşti factori de risc sunt cunoscuţi de majoritatea populaţiei, programele educaţionale privind sănătatea publică pun prea puţin accentul pe calitatea apei de băut.

Consultaţi mai departe informaţii despre diversele alternative prin care se poate asigura o apă de băut de calitate superioară celei de la robinet.